Într-o lumină spălăcită
Aleargă, cântă, joacă tont
Viața asta zăpăcită
Dar iată că la orizont.
Voluptuoasa noapte vine
Ce poate foamea potoli
Și șterge tot, chiar și rușine.
Poeul spune: Vremea mi-i.
Trudit la duh ca și la oase,
Să gust acum o tihnă grea:
Cuprins de visuri tenebroase.
Eu vreau pe spate-a mă culca,
Înfășurat ca-ntr-o perdea
În voi, o bezne răcoroase.
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentul de ușurare și melancolie la sfârșitul unei zile obositoare. Vorbitorul caută odihnă și uitare în întunericul nopții, dorind să scape de grijile și rușinea zilei.