Dumnezeu irepetabil ca prezența
unei
Alte-ființe-în-tine
coboară nemângâiat
în candela ierbii unde praful
doielii
nu îl ajunge.
Dincolo
de clipa privilegiată
și disprețuită
acolo unde
nici conceptul, nici extazul
nu își înalță mâinile a ruga
în simpla prea simplă
proliferare
de cuvinte.
Pentru că, oricum.
El trebuie
să existe
Noi să bem bucuria concretă a ierbii care suferă fără să știe
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea prezenței divine în natură și în viața de zi cu zi, dincolo de concepte și ritualuri. Sugerează o acceptare a existenței lui Dumnezeu și o celebrare a bucuriei simple, chiar și în suferință.