De mine nu voi să mai știu
nici de-al primăverii rost
când va fi să vină
cu învolburate roți.
Prin zăpezile mulțime
cocoțate pe acoperișuri
dar din țiglă roșă
sângele îngheață.
Unde să-și ascundă Penelopa
ale ei războaie
pline de suveici și împletite roze
când în zbuciumare, pline de nămoluri
ale sorții ape
dau năvală să-ngroape
sufletele toate.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de deznădejde și renunțare în fața unei sorți implacabile. Imaginile iernii și ale apelor învolburate sugerează o lume ostilă și copleșitoare, în care sufletele sunt amenințate.