Strune de harpă – razele – au melodia lor,
Culorile răsună îngânându-se
Asemeni stelelor, a căror plete revărsându-se
Trezesc luceferii de aur sunător.
Roșu, rămâne în adânc stăpânitor,
În slavă, vioriu și galben, fulgeră văpăile;
Tremur sfielnic ce întrece înălțimii căile
Albastru își îmbină tonul suitor.
Nu e culoare verdele, ci creștere pornită,
Cadență din nestăpânita valurilor veșnicie,
Nemărginire, mare năvălită.
Fremătătoare, înverzire a primăverilor,
Rămâne fără cuprins în armonie,
Culorile cântând în arcul razelor.
Sensul versurilor
Piesa celebrează frumusețea și armonia culorilor din natură, asociindu-le cu elemente precum razele de soare, stelele și marea. Versurile sugerează o conexiune profundă între culori și emoții, creând o atmosferă contemplativă și visătoare.