Boris Pasternak – Pictorul – Traducere V. Bragagiu

Îmi place dârza nărăvie
La un artist ce-i în zenit
În fraze dezvățat să fie,
De cărțile-i e stânjenit.
Știu bine-a chipului silabă.
Clipa ascunderii e-n gol.
Și nu mai poți întoarce-o hloabă
Măcar ascunde-te-n subsol.
Nu poți feri soarta-n țărână
Ce-i de făcut? De la-nceput
Trage-n aminte să rămână
Vorba ce l-a recunoscut.
Dar cine-i el? Pe ce arenă
Adăugă târziul har?
Cu cine-i lupta de gheenă?
Cu sine doar, cu sine doar.
Cum la Gulf Stream e-o așezare
Căldura lumii l-a țesut.
În golful lui vremea răsare
Cu tot ce-n mare s-a pierdut.
Căta el pacea și-adevărul,
Iar anii tot pășeau încet
Cum nori îi trec atelierul
Unde-i ghebosul șevalet.
1935

Sensul versurilor

Piesa descrie viața unui artist, lupta sa interioară și căutarea adevărului și a păcii. El este un om modelat de experiențele vieții, căutând să se exprime prin artă, în ciuda dificultăților.

Lasă un comentariu