Nicolae Labiș – Părinții
Tata la horă se fălește-n sat / Că sunt băiat cu carte, învățat, / Că … →
Tata la horă se fălește-n sat / Că sunt băiat cu carte, învățat, / Că … →
Ideea se-ndoaie și gândurile mor / Se-ndoaie-aici ca bolta albastrului de sus / Și bate-un … →
Natura, al plăcerii altar și-al suferinței, / Mă-ncânți când frumusețea curată mă înveți / Și … →
Trestie, trestie, pe cine ascunzi, / Vântul de seară pe cine-nfioară? / Horbota-ți neagră și … →
Nesfârșit e cerul / Care se-ncepu, / Nesfârșită-i ziua / Unde ești și tu. / … →
Deci, fie. Am să scriu despre voi doi. / Voi scrie deci pe vrute, pe … →
Lui Eugen Mandric. / Punctul de pornire. / Viața-mi agitată-ntreagă e formată / Din nașteri … →
Este gros și-nalt nespus / De-l privești de jos în sus, / Iar când urci … →
S-a întors cu prada-n brațe la bârlog / Și-a mormăit sub pin a veselie / … →
Strâmbă Troie-a vechii lumi, / Între ziduri nu însumi / Lectorii de epopee, / Roditorul … →