Daniel Vişan-Dimitriu – Pe Drumul Șoaptelor Din Vis
De mi-aș întoarce anii și gândul spre atunci / Când te priveam prin visuri cu … →
De mi-aș întoarce anii și gândul spre atunci / Când te priveam prin visuri cu … →
În mâinile mele tu ești o-ncântare, / ești marea, ești cerul, ești tot ce mi-e … →
O, zeu trufaș, de ce a trebuit / copacul meu, ce se-nălța în crâng / … →
A fost, pe vremea dacilor, o zi / în care, din tărâmuri depărtate, / de … →
Eu cred că te-ai rugat să nu mai plouă, / Să fie numai Soare și … →
Ești singură-n apus, în prag de toamnă, / când gândurile-ți toate, purpurii, / îți urcă … →
„A fost odată”, da, şi îmi plăcea! / Trăiam poveşti în marile castele / Sau … →
E gol, din nou, vintirul. Mâna-i rece / încearcă să îl tragă. E prea greu! … →
O viață-ntreagă, biet poștaș, / Ducând scrisorile-n oraș, / Zâmbea la toți, zâmbea amar, / … →
Străbăteam o cărare a vastei câmpii / Cu privirea spre nori și-ascultând ciocârlii / Risipite-n … →