Michelangelo – 165

Cine-și obligă ochii să adore / își pierde judecata / și teama-i e răsplata: / … →

Michelangelo – 252

E prea supărătoare / deși-i dulce prin fire, / înrobitoarea-n veci recunoștiință; / cum liber … →

Michelangelo – 294

Pe cât mi-s dragi, pe-atât mă-nfioară / acele gânduri care vin temute / cerându-mi seama … →

Michelangelo – 92

Nu încetează timpul să mă certe, / de parcă îl tot mânii, / zicând să-mi … →

Michelangelo – 44

Când sufletu-mi prin ochi străvede bine / splendoarea ce-a văzut-o-n altă viață, / și ea … →

Michelangelo – 282

Cu-atâta zbucium și așa robie, / cu gânduri false, suflet în primejdii, / Eu să … →

Michelangelo – 15

Mă văd al Tău și-ndemnul îmi sporește / spre cerul drag al izvodirii mele; / … →