Attila Jozsef – Rouăsoara

(Harmatocska).
Ghem s-alintă tufa
de zmeură; caldă,
pe ram picotește-o
hârtie bufantă.
Perlă-i seara, moale;
des frunzar, încâlcit.
Pe munți și gorgane
para joacă-ndrăcit.
Eu am lucrat loial,
zumzăind ca lunca.
Cerul e ca pana!
Mi-am terminat munca.
Naiv și ostenit
ori poate-s bun numai
și tremur ca iarba
și stelele din rai.
august 1929

Sensul versurilor

Piesa descrie o stare de contemplare și oboseală după o zi de muncă, în mijlocul naturii. Vorbitorul reflectă asupra propriei naivități și a frumuseții efemere a lumii din jur.

Lasă un comentariu