Versuri corectate și adnotate
Ai spus că nu vei pleca.Unde ești acum?M-ai lăsat în noaptea adâncă,înecat, în propria tristețe.Ești ca un înger,Ce și-a ars aripi.Ești ca un înger,Ce și-a vândut sufletul.Putem să o luăm de la început?Ca o primăvară, după iarnă?Cerneala curge din stilou,Precum sângele dintr-o rană.De câte ori mă gândesc la tine,Și scriu despre tine.Ești iubirea uitată a … Citește mai mult
Zeul Marte să ne călăuzească,În a noastră cale spre izbândă!O, tu, legiune de fier, cu ai tăi soldați,Mergi, spre a atinge binecuvântarea zeiței Victoria.O, tu, Marte, zeu al războiului,Veghează asupra legiunii tale de fier,Stând fidelă și constantă în fața hoardelor de barbari nesăbuiți.O, tu, Ferrata, legiune de fier,Ce-ți uzi cu sânge rece pe gladiusuri,Pielea, și … Citește mai mult
Mă uit la tine neputincios,Iubita mea, cum te pierd…În noaptea friguroasă, împietrind,Uitându-mă la tine neputincios.Simt un spin în inima mea,Cum sufletul mi-l risipește;Sângele-mi mi-a ieșit din matcăCe-mi inundă inima, pentru tine.Ochii mei, sângerează pentru tine,Când caut lumini în umbre.Lacrimi stau, la barajul din ochii mei,Și simt frigul din iubirea, și ochii mei.Inima-i numa’ plumb,Când se … Citește mai mult
Sărut de timpurie primăvară,Și floare albă de narcis,Un glas melodios ca o vioarăE mama mea, ce dulce vis!Și picuri mari de apă clarăCe stau să cadă peste mine,Mi-aduc aminte ca o tresărireDe dulcea mama, ca odinioară.În ochii tăi, un curcubeu a luminatLumina soarelui ceresc,Și mie, taina lumii, tu mi-ai datDin palma ta, pahar regesc.Argintul firelor … Citește mai mult
Te aud din depărtare,Din mirifica noapte,Și te strângeam în brațeȘi eram vasal iubirii tale.Și mă plimbam singur, prin cimitirGândindu-mă la îngerul tăuAbătut, de cerul plumburiuȘi la dragostea ta, cât timp respir.Înger bland far’ de aripiStai, și te gândești..Apasat, de cerul ca de plumbCă nu ai iubit decât plumb.Cer ca de plumb!Risipește al tău venin,În cimitirul … Citește mai mult
E primăvara,Dar în sufletul naturii, e iarnă.Iubita mea, din șoapte-ți curge otravăCe-mi curge ca râul în marea învolburată.Stau singur, plimbându-mă,În casa baronului de Bruk.Și simțeam cum pictura..Se topea când mă gândeam la tine.Eram pierdut în propria-mi minte,Ce-am atins întunericul,Nu mai pot scăpa de el.Era frig și era primăvară,Cerul plânge pentru mine..Când tu ai plecat, uitându-mă,Iar … Citește mai mult
Mi-e frică să dorm,Căci aș putea să mor,Sub cerul cenușiu,Ești îngerul ce-mi veghează somnul.Dragostea ta, e ca apa înghețată..Simt, cum spini cresc din piept..Ce-mi torturează inima;Iar sufletu-mi, lăcrimat.Afara-i cerul numa-n doliu,De durerea noastră.Când tu ai plecat, învăluită-n cenușiuSub povara unei Hypernova.Aș da timpul înapoi, să te am..Rapindu-ți inima, pentru al meu suflet;Ruginind, în propriu-mi sângeZidind-o, … Citește mai mult
Ești ca aerul toxic de afară,Ți-ai pierdut în întuneric,Iar eu țipam la întunericSă te întorci din afară..Nu țin cu nimeni..Nimeni nu ține cu mine..Și-am murit ca să câștig,Căci m-am născut să pierd.Te-am iubit degeaba..Fiindcă ai plecat degeabaOare inima te mai poate ierta?Când tu, ți-ai uitat promisiunea?Vad, cum sângele se scurge din ochii tăi..Pe care îi … Citește mai mult
Am văzut cum îngerii plângeauÎn această seară, plină de plumbInima-mi s-a transformat în albastruCând eu mă uitam în ochii tăi, ca de plumb.Mă plimb prin parcul de Sub Arini;Unde liniștea domnește singurăDar te simt, când ești aproape de inima mea..Când sunt departe de tine, purtat de aripi.Vad crengi, răstignite-n întunericȘi copacii, cum sângerează-n inocențaȘi stau … Citește mai mult
M-am întors la tine ca la prima mea dragoste,Și la amintiri ce mi-ai dat în noapte.O, tu frumoasa mea Cracovie,Ce stai plăpândă ca o noapte!Mă otrăvești cu aerul tău alb ca zăpada.Îngerii și-au rupt aripi deasupra ta;În timp ce mergeam prin noaptea taSpre Castelul Regilor adormiți.O, Cracovie! Fată frumoasă,Ce-ngropi în istoria ta.