Pe străzi spălate de ploaie,
Îngerii plâng pentru tine
Pe mormântul ca de plumb;
Ce-mi mistuie sufletul greu de plumb..
Iubita mea, eliberează-mă de
Iubirea imposibilă
Ce-mi bântuie de secole;
Fericirea neavută.
Voi fi alături de tine,
Urmându-te-n, materia întunecată
Ce-ți fac ochii Lumină
Precum stelele din Galaxie.
Înger împietrit, sub clar de Lună
Privea neputincios
Spre dragostea mea, Nepângărită
Gata să te iubească.
.. eliberează-mă de
Iubirea imposibilă
Ce-mi bântuie de secole ;
Fericirea neavută.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea unei iubiri imposibile, care bântuie sufletul de secole. Naratorul se simte legat de persoana iubită printr-o conexiune eternă, dar este incapabil să atingă fericirea alături de ea.