Tudor Arghezi

Tudor Arghezi – Tâlharul Pedepsit

de

Într-o zi, prin asfințit,Șoaricele a-ndrăznitSă se creadă în putereA prăda stupul de miere.El intrase pe furiș,Strecurat pe urdiniș,Se gândea că o albină-iSlabă, mică și puțină,Pe când el, hoț și borfaș,Lângă ea-i un uriaș.Nu știuse ca nerodulVa da ochii cu norodulȘi-și pusese-n cap minciunaCă dă-n stup de câte una.Roiul, cum de l-a zăritC-a intrat, l-a copleșit.Socoteală … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Câinele Sufletului

de

Sufletul meu e câine credinciosL-am dezlegat adeseori din lanț,Adeseori din cușca lui l-am scosȘi l-am târât până la șanț,Până la șanțul întăririi mele,Ca să-l înec în smârcul dintre stele.Desprins cu lanțul și lungimea lui,Se-ntoarce repede la cușcăȘi mârâie la biciul dintr-un cuiCare coboară pe-nserat și-l mușcăȘi i se plimbă ca un foc pe pieleRănile lui … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Dragoste Târzie

de

Da, te-aș iubi cum mă iubești și tu.Inima-ar spune da, cugetul nu.Te-ai așteptat vâltoarea să mă iaȘi să mă ardă în dogoarea ta.De unde te-ai ivit să mă-mpresoriCu-atâtea stele și cu-atâți fiori?Nu ți-ai dat seama, și de-abiaVedeam și eu că ai puteaSă fii copila mea.Simțirea dragostei, ades nebună,Răzlețe streine le-mpreună,Și vârstele le face deopotrivă.Femeie patimașă, … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Musafirul

de

MUSAFIRUL.Un păianjen mi se lasăDin tavan, pe fir, pe masă,Și se-ntoarce iar pe fir.– „O să ai un musafir”,Mi-a prezis bucătăreasa.Pe când el își țese plasa,Suind de-andaratele,S-au adus bucatele.Musafirul e de față,Că jucând mereu pe ață,Se desprinde, se agațăȘi-nnodând să nu și-o rupă,Ți-a căzut de sus în supă.Tudor Arghezi – VERSURI – 1980

Tudor Arghezi – Plicul (Cartea cu Jucării)

de

Baruțu vrea un plic.– Nu-ți mai dau plicuri, că le strici, îi răspunde Tătuțul, și mă costă unul cincizeci de bani.– Vreau să chiui la Brașov..– Tot scrii și nu mai înveți să scrii. De un an, de când „chii”, au mai ieșit opt romancieri și zece poeți. Te rog, Baruțule, fii serios. Și să … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Rânduiala

de

RÂNDUIALA.Din vremile bătrâne, cinstit, copilăros,Poporul, blând, primise pământul drept prinos.Bogata moștenire l-a așteptat, muncită,Să-i dea rodire nouă, -nsutită și -nmiită,Și avuția zestrei spori îmbelșugată.Dar iată că mâncăii șireți se și arată.O ceată lenevită-n carîtă și caleașcăȘi strânsă cu limbuții de seama lor în gașcăAu adunat mulțimea cu vorba lor frumoasăȘi-au colindat tărâmul întreg, din casă-n … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Voci

de

Tot sufletu-i un clopot mișcat în vânt pe toarte.L-auzi printre utrenii sunând în ceasul vieții,Îi asculți bătaia moale, a unuia, departeȘi depărtat în brumă și noaptea cu drumeții.Îl știi șoptind în zarea durerilor trecuteȘi, drept ecou, răspunde o șoaptă de regret,Și suferința veche pe cea de-acuma se-ascuteȘi simți cum vine zilnic ecoul mai încet.Ți-ai rechemat … Citește mai mult

Tudor Arghezi – La Mulți Ani

de

Cititor de vreme bună,Să-ți urez pe nai și strună,lăutar și de condei,Ce-i mai bine din ce vrei.Să-ți trăiască toți ai tăiDe prin munți și de prin văi,De prin târguri, de prin sateRisipite prin bucateSemănate, secerateȚării tale-mbelsugate.Jignițele fie-ți plineCât și zilele senine.Deie-ți anul bună ploaie,Tarle lungi de oi bălaieȘi frumoși ca soareleCăutând ogoarele.Fie-ți, dragule, copiiiStruguri albi, … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Adam și Eva

de

Adam și Eva.Urându-i-se singur în stihii,A vrut și Dumnezeu să aibă-n cer copiiȘi s-a gândit din ce să-i facă,Din borangic, argint sau promoroacă,Frumoși, cinstiți, nevinovați,Și puse-așezământul dintre frați.Dar i-a ieșit cam somnoros și camTrândav și nărăvaș strămoșul meu Adam;Că l-a făcut, cum am aflat,Cu praf și nițeluș scuipat;Ca să încerce dacă un altoiDe stea putea … Citește mai mult