Stroe Constantin Slătineanu

Marea

Ceața așează mării / Vălul de mireasă, / Zarea albicioasă / E dată uitării. / … →

Plânge cântând pădurea bătrână, / Plânge cu plânsu-i sălbatic, / Că viforul cel de jăratec … →

Vremea, într-al ei mers, / A șters / Culori și vers. / Petale de flori … →

O melodie / S-aude, parcă, / Prin vijelie / Vântul se-ncearcă. / / Se aude … →

Privirea moartă, pironită-n prag, / Beți de întuneric, clătinând bezne, / Gârbovi se urnesc, rupți … →

Urc spre lumina Ta nesfârșită scară, / Către a Ta veșnicie trepte șubrede sui.. / … →

Prin smolita noapte trec împerecheate / Năluciri de umbre, prinse-n ceața serii, / Dorurile-n drumul … →

Pe case cad fulgi și se presară lin, / Așa cum morții cad în mormânt, … →

Când luna se-arată / Îmi ia îndată / Cu sine tot gândul, / Din zări … →