Ștefan Octavian Iosif

Fagure Pustiu

La subțioara nopții, undeva, / atârnă acest fagure pustiu. / În august, când se scurge … →

La fereastra spre livadă / Din copită murgul bate, / Frâu de-argint să-i scot din … →

I. / E secetă, şi de căldură / Pe câmp porumbul se usucă, / Mor … →

Dorm visurile tale, cu tine dimpreună, / Și-n sărbători nu-i nimeni, cuprins de duioșie, / … →

Streșinile se dezgheață, / Picură mărgăritare… / Ce de lume! Ce de viață! / Și … →

Același loc iubit umbrești / Și-un colț de cer întreg cuprinzi, / Nuc falnic, strajă … →

Se-aud de pretutindeni tălăngile sunând, / Plâng unele cu larmă şi altele-n surdină, / Răspund … →

De ziua numelui, în dar, / Primise roze Anişoara. / Le-a strâns frumos într-un pahar, … →

Ca ciocârliei ce-n văzduhuri / Spre soare ciripind se pierde, / Tot astfel sufletul îmi … →

S-a-nnoptat încet cu-ncetul, / Luna vraja și-o îmbie, / Singur-singurel poetul / Bate ulița pustie. … →