La fereastra spre livadă
Din copită murgul bate,
Frâu de-argint să-i scot din ladă,
Scumpă șa să-i pun în spate,
Să pornim iar împreună
Peste văi și peste plai,
Că s-a-ntors iar vremea bună
Stai, murgule, stai!
Murguleț, coamă rotată,
Stai pân’ iese luna nouă,
La mândruța sprâncenată
Să trimit o slovă-două,
Ori pe soare, ori pe lună,
Ori pe nor, ori pe senin..
Ori să mergem împreună?
Lin, murgule, lin!
Murguleț, fii bun și-adastă
Să-mplinesc frumoasă slova,
C-a veni și vremea noastră
Să ne ducem la Moldova.
La Moldova cea bătrână,
Unde ne-a-ngriji ca-n rai
Mândra mea și-a ta stăpână..
Hai, murgule, hai!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a călători și nostalgia față de locurile natale, Moldova. Naratorul își cheamă calul, murgul, să pornească la drum, evocând imagini pitorești și sentimente de apartenență.
