Salvatore Quasimodo – Pagina 6

Apă Moartă

Apă închisă, somn al mocirlelor paludice / care macerezi veninuri în plăci largi, / când … →

Miros bun al cerului / pe ierburi, / ploaie de la-nceputul serii. / Nudă voce, … →

În sărăcia cărnii, iată-mă / cum sunt, Părinte; pulbere de drum / pe care vântul … →

Unde sunt încă copacii / abandonați mai mult seara, / ca indolență / ultimul tău … →

Nici când nu te-nvinse noapte mai clară / dacă te deschizi râsului și-ți pare că … →

În mlaștina caldă, prins în nămol, / drag insectelor, suferă în mine / un bâtlan … →

Fiicei mele. / Insule unde am locuit, / verzi pe mări imobile. / De alge … →

Primăvara înalță arbori și fluvii / sub a vântului intensă bătaie, / se nasc făpturile … →

Fericită era azi-noapte vocea ta / coborâtă asupra-mi pentru o nouă inocență / în vreme … →

Luna roșie, vântul, culoarea ta / de femeie din Nord, întinderea de zăpadă. / Inima … →