Michelangelo

288

Tot timpul hărăzit spre rugăciune / mi l-a furat iluzia lumească, / păcătuiam sub dragostea … →

112

Ce adăpost mai sigur îmi rămâne / decât să plâng și să mă rog mult … →

131

Sub genele frumoase / Amor puterea-și scoase, / când sfidez arcu-i: în amurgul vieții. / … →

141

Cum văd că-i e nădejdii mele, doamnă, / credința ta, puțină și târzie, sorbi-voi bucurie … →

282

Cu-atâta zbucium și așa robie, / cu gânduri false, suflet în primejdii, / Eu să … →

116

Nu pot, Amor, nu vreau să-ascund cuvântul, / când ție-ți crește-avântul, / ce pe-adevăr îți … →

44

Când sufletu-mi prin ochi străvede bine / splendoarea ce-a văzut-o-n altă viață, / și ea … →

15

Mă văd al Tău și-ndemnul îmi sporește / spre cerul drag al izvodirii mele; / … →

150

O, doamnă, cazna, dar și îndurarea / ucide, ca pe boțul ce se zbate / … →