Versuri corectate și adnotate
Cred în Lumea de Dincolo. Poftele materieisau dorința de certitudine nu m-amăgesc. Nu-i o simplă obișnuință, ci instinct. Cuvântul celest va fi adăugatla nesfârșita frază, altminteri fără sens al vieții.După acțiune, odihnă și răsplată s-ar cuveni din plin.Când privirea se va închide pe veci spre Creație,în fața Creatorului ochii se vor deschide.Un șuvoi nemuritor de … Citește mai mult
Aș vrea să povestesc amintirea aceea…Dar iată că aproape nimic n-a mai rămas, s-a șters –în anii fragezi ai tinereții mele pierdute zace, departe.O piele ce făcută părea din iasomie…Noaptea aceea de august… de august să fi fost?..Abia-mi amintesc ochii; albaștri erau parcă..Ah! da, erau albaștri, albastru de safir.
Le-a-nfășurat cu grijă, tacticos,într-o mătase verde, prețioasă.Trandafiri de rubin, crinii de perle,violete de ametist. Așa cum le-a creatși le-a dorit, cum lui îi par frumoase; nu cumsunt în natură, ori cum le-a studiat. În sipet le va pune,dovadă-a artei sale abile și-ndrăznețe.Iar când în prăvălie un client o să intre,alte podoabe scumpe din cutii el … Citește mai mult
O zi a morții, fantoma unei zile.Cine a fost nevrednicul, istoria nu spune.Ucigașul lui Ramanakți, cine a fost, nu știu.Vreun satrap persan, barbar, sfidând popor înrobitca răzbunare pentru ofenselelui însuși aduse de prea puternicii zilei?sau vreun grec trufaș care pretutindeni în lumedoar Heliada lui vede, și nesocotindsentimentul gingaș al bietei barbare,și dorința nevinovată, cea de … Citește mai mult
Văzându-l pe Patrocle răpus,el, cel viteaz, şi tânăr, şi puternic –caii lui Ahile în plâns au izbucnit;se revolta firea lor cea nemuritoareprivind opera morţii, la care erau martori.Şi scuturându-şi capul, cu coamele săltând,pământul cu copita izbeau şi pe Patrocleîl jeleau, simţindu-l ne-nsufleţit, nimicit,abject cadavru-acuma – fără spirit –lipsit de apărare – fără suflu –din viaţă … Citește mai mult
Voiam s-o așez pe-un perete din camera mea.Dar umezeala sertarului i-a dăunat.Nu voi pune în ramă fotografia.Ar fi trebuit mai grijuliu s-o păstrez.Buzele, figura aceastaah, pentru o zi doar, măcar pentru un ceasde-ar învia trecutul lor.Nu voi pune în ramă fotografia.Aș suferi s-o văd astfel vătămată.De fapt, chiar dacă n-ar fi fost așa,m-ar stânjeni să … Citește mai mult
Fără milă, inuman și cu lipsă de respect,M-au înconjurat de ziduri înnegrite și înalte.Îngrădit ca într-un țarc, disperat și circumspect,Nenorocu-n gând și-n suflet sapă un fior de moarte.De n-ar fi aceste ziduri, câte lucruri nu aș face?Cum de n-am simțit în juru-mi tot mai tare cum mă strâng?Fără zgomot construiră, nevăzuți, lăsați în pace,Și m-au … Citește mai mult
Repezit a fost Sfinxul asupra-icu dinții și ghearele-ntinse,cu deplina sălbăticie a vieții.Oedip a căzut la primul atac,înspăimântat de apariția monstrului –un asemenea chip, un asemenea fel de-a rostinu-și închipuise vreodată.Dar, cu toate că arătarea își sprijinealabele pe pieptul lui,Oedip și-a revenit iute –și iată, pieritu-i-a orice urmă de spaimă.Are soluția pregătită.. vă câștiga..Cu ochii plini … Citește mai mult
Doamnelor, timpul în oftat zadarnicNu vă mai petreceți;Neamul bărbaților nu-i decât o adunătură vicleană.Unul cu picioarele pe pământ,Altul pe mări rătăcind,Râvnă ei nu arată nicicum pentru muncă, un țel.Nu mai oftați în van, așadar,Necontenit nu mai jeliți,Fericite de vreți să trăiți, stați cât mai departe de ei.Și-apoi, cu glas tânguitorAl odelor de jaleNu vă mai … Citește mai mult
A terminat tabloulieri, cam pe la amiază.Acum îl privește, atent.Bărbatul pictat are o hainăneprinsă-n nasturi,gri închis, fără să poartenici vestă, nici cravată.Cămașa, roz,e deschisă la piept,să se zăreascăceva din frumusețea torsului,gâtului său.În partea dreaptă, frunteaaproape-n întregimee acoperită cu o masă de păr,frumosu-i păr(cum e pieptănătura la modăanu-acesta).Se vede foarte bineexpresia senzualăce-artistul a surprinscând ochii i-a … Citește mai mult