Versuri corectate și adnotate
Scrisoarea celor aflați în adormire.Prea mult subtil și prea puțin detaliuîn Lumea paralelă ce din noi,nici nu zâmbește, nici nu se încruntă,ci irosindu-și trecerea-n tăcerene-nalță, ne măsoară și ne înfruntă.O, Lume a altei Lumi, mai maridecât orice gândire ar putea cuprinde,vedem cum moartea noastră-n timp se întindeși al speranțelor ridicol, aflat în așteptare,devine un ridicol … Citește mai mult
Întâi a fost cuvântul gândit.Mi-aş umili mormântulde n-aş lăsa să zburde pe câmpieprecum un miel, în tandra-i nebunie, divinul vers,şi chiar dacă lipsit de interesnu am pus nicio aură în icoană,tot nu i-am rătăcit prezentului, prin coamă, inutil.Nu îmi zidesc din cimitir castele;când dau cu sufletul în loc de bici,iubire vă dezvolt în răni, nu … Citește mai mult
Nu-i sufletul o stea aprinsă-n ochi.Privirea este dreptul fiecărui trup la frumuseți!Bătaia inimii, un fel de-mpins spre moarte,iar gândul obsesiv, un viciu al simțirii.La ce vedere a sensului te înfioriși taci răpus de răsuflări tăiate,spre-un cer mai otrăvitdecât mirosul unei flori senile?.Te-aș implora s-accepți și să rămâi un orb.Tu nu ai preaslăvita-ndreptățirede-a judeca aspectulși-apoi.. ca … Citește mai mult
Diavolul din realitate,Creat de omenire în răstimpuri – spirit nebun –Agent al morții, născut din cea mai rea realitate– Ordine negativă – demon al materiei răsfățate,ieșită din fire.Descendent al gândirii, bântuind pe Terra,urmaș al celei dintâi uri,sabie nedreaptă a rațiunii,reprezentantul neuronilor duri.Parlamentul invidiei, casa de toleranțăa celor slabi din toate punctele de vedere,indispensabilul goliciunii celor … Citește mai mult
Elegie în jurul răscrucii.Stă o fecioară în spatele Luiprinsă de un arbore genealogic împins,până dincolo de orice fel de mărişi un trecut, ce nu prea se consumă,când viitor în el, întruna adună.Mai multe semne au rămas pe drumsub cerul înnegrit de nemurire,spre marea ce amintind de Dumnezeu,prin conservare a devenit zidire.În sprijinul originii divineea şi-a … Citește mai mult
Podoabă trecerii.Destinul e un drum sau… poate mersulce-ți folosește pașii, o cale de urmatsau… poate spațiul realității concentratîn trupul tău.Destinul poate fi repartizarea morțiipe ore și pe trupuri, lactee căi ce cad,în fața ta, din timpul stabilitîn locuri stabilite.De ce, Doamne, ai ales să-ți sapi orbiteaicea pe Pământ și ochii în ele să ne pui?Ce-ai … Citește mai mult
Nu pot salva mai mult decât cuvintele.Prea multe trupuri fără niciun rostdespică pașii, risipind mersul,prea multe ore zilele mănâncă,vai, câte stări se sting în dreptul respirăriiși câte cimitire-n sufleten-au fost descoperite încă.Din câte existențe împietrite,Viața n-a luat vreo amintiredecât conviețuirea cu moartea?Prea multe inimi putrezescși nici un gând să le salveze– Lăcaș divin –o inimă-i … Citește mai mult
Episodul reproducerii primei învieri.Nici Dumnezeu nu a ştiut prea binecând l-a desprins din Sine, pe Isus,că Viaţa, ce curgea din Cer, şuvoi de sânge,îşi va crea în primul nesupustărâmul ignoranţei.Era chiar începutul în care Dumnezeu,îşi propusese, în parte, să înviemateria, ce astăzi, cenuşie, gândeşte precum El.Aşa a început istoria omenirii,cu un Univers Divin, şi epopeacelei … Citește mai mult
Regăsirea celor două lumi.Mă-ntorc la tine, Doamne,de câte ori îmi termin treburile prin lume,te recunosc după nimic şi după numecă tu eşti singura structură caredin infinitul meu nemărginit apareatuncea când o chem.Mă întorc la tine purtat de sufletşi de ceva, ce tu ai lăsat în mine,în mintea mea, un fel de interfonte sun la numărul … Citește mai mult
Viața încarnată pe locul începutului.Isus nu a fost om, nici cel puțin o clipă,deși părea la trup și la mișcare,nu își avea-nceput în omenirenici sufletul, izvor de încântare.Isus păstra în partea Lui divină,din cel dintâi de sânge curs, un val,misterul din trecutul animalal vieții pe Pământ, și ce rușine.aveau de îndurat toți fariseiidacă ar fi … Citește mai mult