Heinrich Heine - Versuri.pro

Arborii Înfloriți Răsună

Arborii-nfloriți răsună, / Cântă cuiburile-n slavă. / Cine-i oare capelmaistrul / În orchestra din dumbravă? … →

Legănat ca-n vis de valuri / Și cu ochii către cer, / Stau culcat într-un … →

Sunând în trompete, husarii / Grăbiți din cetate se duc; / Și eu vin acuma, … →

Ca visurile-ntunecate / Clădirile se-nșiruiesc, / Și singur, învelit în manta-mi, / Tăcut pe trotuar … →

De douăzeci și patru ore / Îmi aștept eu fericirea. / Mi-o vestește cu-o ochiadă. … →

Ce vreme urâcioasă: / Vânt, ploaie și ninsoare.. / Mi-arunc din geam în noapte / … →

Pilde alese, sfinte, / Nici un rost acuma n-au / Blestematele probleme / Tu rezolvă-le … →

Surorei mele. / Copii eram pe-atunci, copilă, / Copii drăguți, copii vioi; / Ne cocoțam … →

La o răscruce zace-n mormânt / Un om ce și-a făcut seama; / Acolo crește … →

Prin pădurea visătoare / Când mă plimb pe-nserat, / Drăgălașa ta făptură / Mă-nsoțește ne-ncetat. … →