Versuri corectate și adnotate
În pământul reavăn al florilorCrește nesiguranța-ntrebărilor:Cine ești tu? Cine sunt eu?Suflete rătăcinde mereu.Cad ploi nesfârșite de susȘi-un cântec de veacuri apusMă face să cred c-am muritPe o planetă cu nume hitit.Și-n burta pământului rosÎngrop trei medalii de osAle celor iubiți ce s-au dus.Cad ploi nesfârșite de sus.În puful proaspăt al norilorCrește neștiința-ntrebărilor:Câte iubiri laolalt-am trădat?De … Citește mai mult
Mi-e teamă de lumea de-afară,De lumea ce naşte dureri.Când pasul în stradă coboară,Striveşte sub el primăveri.Mi-e teamă de soarele negruPe cerul de plumb agăţat,De ţipătul viu şi funebruAl unui copil mutilat.Mi-e teamă de curvele tristeCe poartă ciorapi de nylon,De lacrimi uscate-n batisteŞi iarba crescută-n beton.Mi-e teamă de oameni şi cai,De şerpi, şobolani şi feline,De sângele … Citește mai mult
Cu ochii mari, cu ochii miciNumăr pe cer șapte pitici,Îmi spun: așteaptă, nu plecaȘi va veni mireasa ta!Dar ea nu vine… Eu așteptȘi mi se strâmbă crezul drept,Și sufletul îmi spune iarSă-mi las speranța pe altar.Hei, maimuțoiule de lut,Ce mă privești tăcut și mut,Așteaptă tu în locul meuȘi roagă-te Lui Dumnezeu.Să vezi cum e când … Citește mai mult
Ți-aș fi iubit ce ai tu mai de soi,Ți-aș fi iubit călcâiul, sânii goi,Dar tu erai demult amanetatăPrecum o pianină veche și uzată.Ți-aș fi iubit și ochii de țigancăȘi fața smeadă ca de orășancă,Dar tu erai promisă unui bogătanCu narghilea, șalvari și cu caftan.Și ce-mi rămâne-atunci să îți mai cer,Iubirea ta pe-ascuns, un colț de … Citește mai mult
Când cuvintele mele ți-au umplut gura,Ferchezuite ca pentru o sărbătoare,De sus, stele timide căzut-au de-a dura,Dintr-o gaură adâncă, hidoasă și mare.Te iubeam cu distincție și vulgaritate..Cuvintele mele tăceau laolaltă cu tine,De fapt, eu iubeam numai pietrele toatePrefăcându-mă că mi-e bine, mai bine.Am înțeles că Nichita e-un tainic cuvântDin care-au născut mai târziu necuvinteȘi din Raiul … Citește mai mult
Doamna mea cu flori uscate,Văd că-n lume ai ajuns.Hai, înfige-mi pe la spateUn pumnal lucios şi uns,Uns în sângele trădăriiPentru care astăzi plângeLuna – sora disperării!Vine-un taur şi mă-mpunge.Şi mă joacă în copiteJos, în colbul cel roşcat!Unde-s fetele iubitePentru care m-am luptat?.Eu îţi spun: eşti ca oricare,Doamna mea cu flori uscate!Vine-o pasăre din soareŞi cu … Citește mai mult
Lasă-mă să-nvăț să plângLacrimi albe-n ochiul stâng,Lacrimi negre-n ochiul drept.Moartea, încă mi-o aștept.Lasă-mă să fiu albastruPrins într-un coșmar sihastru,Să-mi plâng tristele-amintiri,Rodul vechilor iubiri.Lasă-mă să-nvăț să sufăr,Zile, nopțile să-mi numărȘi-ntr-o noapte oarecareSă-i ofer morții o floare.Poate-așa să-nvăț și euSă-l iubesc pe Dumnezeu.Nu mă plânge, nu se cade,Șterge-ți lacrimile calde.Numai eu am să mai plângLacrimi albe-n ochiul … Citește mai mult
Dormeam transcendental, amorfic,Lungit în brazda de curând săpată.De-ar fi plouat, ar fi crescut adonicÎn ochiul meu un trup frumos de fată.Jur-împrejur curg visele de-a rândulCa bărcile pescarilor pe mareŞi-n depărtări nu desluşesc pământul,Ci numai umbra ta nemişcătoare.Aş fi-ncercat planeta s-o oprescDin mersul ei felin spre asfinţit,Dar am simţit nevoia unui gest prostescŞi-n ochi, trupul copilei … Citește mai mult
E ştiut, pietrele nu mor niciodată.În siberii, viforul crunt se ridică-nNeliniştea mea, o dată şi-ncă o dată.Mi-aş fi dorit să mă pierd în siberii,Îngheţat. Să mă păstrez pentru tineŞi nopţile, tu să ai cu mine vedenii.Când nimic, nimic nu mai e de făcut,E ştiut, lacrima se-ntrupează şi curge,Şi-ntr-un ritual, viaţa se-ntoarce la rut.E ştiut, eu … Citește mai mult
Vin trenurile lungi o vară-ntreagăLa mine în oraş şi merg departe,În nările-mi cu unduiri de pluş,Fierul încins al roţilor răzbate.Pictează un tablou cu toate astea,Aminte să-ţi aduci fiind bătrână.Vei şterge tremurândă barba meaCu un prosop ce-ţi lunecă din mână.Luceferii de noapte s-au aprinsDând foc oraşului curat şi mic.Vin trenurile lungi dintr-altă varăŞi eu adorm şi … Citește mai mult