Versuri corectate și adnotate
Pe malul fluviului, tristețea înflorește inexplicabil,Dar nu ai unde să te plângi – aproape am luat-o razna.Îl caut pe vecinul de la miazăzi; dar prietenul meu de paharUmblă băut de zece zile. I-am găsit doar patul gol.O inflorescență febrilă acoperă malurile,Hoinăresc, înregistrând pericolele, înfricoșat de primăvară.Poezii, vin – chiar și pe acestea, le îndur din … Citește mai mult
Fără pereche în bună creștere și frumusețe,o doamnă delicată și-a găsit refugiulîn această vale uitată de lume.Ea este de familie nobilă,dar toată avuția i s-a risipit;acum trăiește ca iarba și ca arborii.Când centrul administrativ a căzut în mâna rebelilor,frații ei au fost condamnați la moarte;originea și rangul nu mai valorau nimic – – –nu a … Citește mai mult
Acolo a trăit cu ani în urmă superba Gongsun,Care, dansând cu stiletul ei, atrăgea de pretutindeniO audienţă asemeni munţilor pierduţi printre ei înşişi.Cerul şi pământul se roteau la stânga şi la dreapta, urmărindu-i mişcările,Care erau ca ale Arcaşului care dobora nouă sori de pe boltă,Rapide ca îngerii în faţa aripii dragonilor.Ea începea ca trăsnetul, dând … Citește mai mult
Neînsemnat, plăpând,uşor,în ierburi nevăzutătrişcă,glăscioru-i tristadeseorine-nsenineazăşi ne mişcă.Ziuadomneşte peste hat,iar noapteasimţi cu duioşiecă, nu ştiu cum ajunssub pat,îţi cântă-n tainănumai ţie.Eu zac departe,în pustii,şi lacrimile-mi curgamare.Dor de nevastăşi copiimă sfâşâiefără-ndurare.Plâng strune,flautele gem,e cântul lorfără pereche,dar eudrept alinare chemacest glas viuîn ceas de veghe.
Nori plutesc pe cer întreaga zi;călătoria unui pribeag care nu ajunge niciodată la destinaţie.Trei nopţi la rând ai fost în visele mele;fiind prietenul tău, îţi ştiu felul de a gândi.Declari că plecările tale sunt întotdeauna împovărate de tristeţe,iar venirile, anevoioase.Râuri, lacuri, o mulţime de valuri;îţi e teamă să nu se răstoarne barca.Ieşind pe uşă, îţi … Citește mai mult
Ce aș putea spune despre Marele Pisc?Ținuturile de demult sunt pretutindeni verzi,Inspirate și stimulate de respirația creației,Cu cele Două Forțe echilibrând zilele și nopțile.Îmi dezgolesc pieptul către porțile norilor,Îmi încordez vederea urmărind zborul păsărilor spre casă.Când o să ating piscul pentru a cuprindeToți munții într-o singură privire?
Nu mai coboarăpacea pe pământ.Nici eu, un biet moșneag,de ea n-am parte.Feciorii și nepoțiinu mai sunt;de ce te-ai îndurat de mine,moarte? Mă lepădde bătrânul meu toiag.Nu mă căinați,mi-s brațele vânjoase.La hamul lupteiîncă pot să trag.Durerea asta de n-ar fi,din oase. Mai-marelui mă-nfățișez,fălos,gata de cătănie,păsămite.Baba se vaităfără folos:i-e frig în straielenecăptușite. Oare mi-e scrissă n-o mai … Citește mai mult
Singură, gâsca sălbatică refuză să mănânce și să bea,iar strigătele ei caută stolul călător.Cui să-i pese de umbra solitarăpierdută printre miile de nori din depărtare?O auzi chiar și atunci când dispare din vederea ta,chemările ei tânguitoare îți străpung inima ca un pumnal.Jos, ciorile gălăgioase o ignoră:mulțimi clevetitoare, mulțimi certărețe.
În noaptea asta la Fu-chou, luna priveșteSingurătatea din camera noastră. Iar copiii mei, prea mici,Prea cruzi, nu înțeleg ce mă ține departe,Nici nu-și mai amintesc de Chang’an. Pe vremea asta,Părul ei va fi deja stropit cu parfum, brațele albe de jadVor fi tremurând în lumina clară. Când ne va găsi oare iarășiÎmpreună, cu draperiile larg … Citește mai mult
Cumplită-i soartaşoimului bolnav!Batjocura-l pândeşteorişiunde;noaptea,pe malul râului gângav,un arboredurerea i-o ascunde.Ziua,mai pare-ameninţător,e încă vrednicgroază să inspire:gâşte înfricoşate,laşe ciorizadarnic fugde tulburea-i privire.Înaripatulcerului cuţitsilit e umilinţas-o înveţe.Penetulîntr-atât i s-a rărit,că nu-l mai poţi privifără tristeţe.Iată-lpe zi ce trece mai sfârşit:şi-un uliu-i poatecăuta gâlceavă.Odinioară,cel acum smeritcu vulturii se-ntreceaîn slavă.Munţii se-ntunecăîn asfinţit,vântul ursuzgoneşte valuri sure,pe Himalaiaurşii-au adormit,ies şerpiidin desişuri de … Citește mai mult