Du Fu – Cântec Prezentat Lui Wei Ba, Un Domn Ieșit la Pensie

Viața nu-i făcută pentru întâlniri;
ne deplasăm asemenea stelelor la margini opuse de cer.
Deci, ce fel de noapte este noaptea asta
când împărțim lumina aceleiași lămpi?
Tinerețea – cât a durat?
Amândoi, de-acum cu capetele sure,
întrebăm despre vechi prieteni – jumătate deja duhuri;
țipete de neîncredere lovesc în inimi.
Cine ar fi crezut? – după douăzeci de ani
intru iarăși în casa ta.
Nu erai căsătorit când ne-am despărțit;
acum, deodată, un lung rând de băieți și de fete
întâmpină veseli pe prietenul tatălui lor,
întrebându-l în ce locuri a fost.
Înainte să fi terminat de răspuns,
ai trimis băieții să pregătească vinul și mâncarea,
ceapa verde tăiată în noaptea neagră,
orez proaspăt gătit, amestecat cu mei galben.
Întâlnirile au devenit rare, ai spus tu,
vinul a curs până am golit zece cupe!
În noaptea asta, zece cupe nu mă pot îmbăta;
iubirea ta neclintită mă înduioșează acum.
Mâine dealurile și drumurile ne vor despărți,
întreaga lume largă se va așeza iarăși între noi.