Daniel Vişan-Dimitriu – Pagina 14

Sonetul Întâmplării

Dacă vântul toamnei a venit cu norii / Gata să-și reverse ploile-n visări, / Gândul … →

Într-o noapte-ntunecată, / Cu un cer pierdut în ea, / Mi-a părut că se arată, … →

Se-nvelește cerul-n mantie albastră / Fluturând pe-alocuri tril de ciocârlii / Înspre câmpul verde ca … →

Toiagul ce mă poartă pe vechile hotare / Nu-i ramură tăiată din arbor oarecare, / … →

Se-nșiră prin mine și par să te-aștepte, / Când urci o cărare de vreme, pe … →

Pe țărmul lor, străin de odisei, / Departe de a lumilor privire, / Trăiau, se-nțelegeau … →

E-un câmp întreg de abdicare / Sub pașii tăi, în sinea ta, / În seara … →

Se-aude, ca un murmur printre ramuri, / un vaier scurs din frunzele căzute, / scurgându-se … →

Șoapta unei raze dintr-o înserare, / Liniștește câmpul încărcat cu flori, / Promițând că noaptea … →

Ascult suspinul florilor de april / În colțul de livadă unde cerul / A-nlocuit abia-nceputul … →