Versuri corectate și adnotate
Mă duc, stăpână, de-acum și nu știu de-oi mai veni.Ah, ascultă, să-ți grăiesc, până n-apuc a muri!Răbdare îți zic să faci și răbdând să nu urăști,Inima care ți-am dat numai tu s-o stăpânești.Ori în ce stare voi fi, să știu că m-or îngropaAmanet cu viața mea numai la dragostea ta.Rob desăvârșit al tău fiind dat … Citește mai mult
Amor! la a mea durereNu fii așa de cumplit:Adu-mi dulcea mângâiereCe din mână mi-ai răpit.Vai mie! că din simțireUn ceas nu-mi lipsește ea!Ah! poate-se fericireÎn lume fără de ea?Precum floarea, zăcătoareFăr’ de rouă pre pământ,Se vestejește sub soare,Și se usucă de vânt:Așa întru despărțireSe plânge inima mea!Ah! în lume fericirePoate-se fără de ea?Între mii de … Citește mai mult
Aseară, de-un vac trecut,Să gust hazul m-ai făcut,O, doamna mea ce miloasă,Și să cred că n-ai opritNici un lucru nejertfitDin câte ai mai frumoasă.Ochi, guriță, piept și sân,Voi, la care eu mă-nchin,Și tu rai ascuns pre tare,Pomeniți necontenitCât zbucium și vânzolitAți răbdat cu luptă mare.Cum simțeam că se băteaInima ei supt a meaCu răsufluri îndesite,Piept … Citește mai mult
Mă sfârșesc, amar mă doare!Milă n-am la cine cere,Toate sunt nesimțitoare,Toate-mi zic: mori în durere!Nici vaiete, nici suspinuri,Nici a inimii junghere,N-aduc milă, ci tot chinuri..Toate-mi zic: mori în durere!Rog oameni, rog cele sfinte,Cer la milă mângâiere.Mila nu-i la rugăminte..Toate-mi zic: mori în durere!Moarte strig, moartea nu vine,Nu vine la cine-o cere.Toate-s crude către mine..Toate-mi zic: … Citește mai mult
Lume! astăzi se desparte de tine un muritoriu,Nu prin moarte, ci prin jale și durere de amoriu;Se desparte și te lasă, că nu mai poate răbdaAtâtea ș-atâtea răle de la o supus-a ta.Ascultă, maică miloasă, ce pătrunzi la adevărȘi despici faptele noastre până la un fir de păr,Ascultă și pedepsește cu a tale judecăți,Dintre noi … Citește mai mult
Cu prietena-mpreunăFericit am petrecut,Dar o viață așa bunăO minută mi-a părut.Fericirilor trecute, care nu-i să mai veniți,Truda gândurilor mele, pomeniri, ce mă munciți?Poate fi și-altă frumoasă,Ș-asemenea a iubi,Dar așa de drăgăstoasăCa dânsa nu poate fi.Fericirilor trecute, care nu-i să mai veniți,Truda gândurilor mele, pomeniri, ce mă munciți?Acest cântec ce răsună,Ce răsuna prin suspin,Cu iubita dimpreunăÎl … Citește mai mult
Ah, nurule, împărate a podoabelor firești,Ființă necunoscută priceperii omenești,Tu ce ții împărăția într-un cuprins de obrazȘi stăpânești lumea toată numai prin plac și prin haz,Cu duhul și cu simțirea pururea într-aripat,Dai ființă la ființa în care ești răvărsat.Întocmai și mai mult încă decât fierul la magnetTragi pe inimi cu plăcerea și le supui la iubit.Frumuseța … Citește mai mult
Din toți muritorii lumii cel mai în nenorocireȘi dintre toți pătimașii cel mai mult în osândireEste omul care-ți scrie, mai pomenești-l tu oare?Ah, de nu l-ai mai cunoaște după slovă și scrisoare,Cunoaște-l de pe durere cu care plângând îți scrie,Cunoaște-l de pe-a lui lacrimi ce le-i găsi pe hârtieCu ele odinioară udam a tale picioare,Cu … Citește mai mult
De-ai privi marea vreodatăÎn vreme ce-i tulburatăCu cumplită grozăvie,Ș-ai vede-o cum se bateDe malurile ei toateIzbindu-se cu mânie..Și prin ea o luntrișoarăCe de valuri se-mpresurăIvindu-se câteodată,Și-n mijloc un om ce plângeCare mâinile își frânge.Cu un țipet plin de jale..Moarte vede, și nu fuge..Mâini întinde și n-ajunge..Ci învie-n amăgele: –Fire-ar ore cu putințăSă nu simți vreo … Citește mai mult
Am cetit, iubite frate, mărturisirile taleȘi le crez că-s strecurate chiar din simțire de jale;Nu-mi rămâne îndoială că ți-au adus oțărirePolitica cea vicleană ce au toți grecii din fire,Și fănarul care arde seul topit cu cruzime,Și nevinovatul sânge al zimbrului cu prostime..După acestea urmează și a gustului schimbare;Din curtezan cu mândrie, calic rob cu fală … Citește mai mult