Carlos Drummond De Andrade

Carlos Drummond De Andrade – José

de

Petrecerea s-a terminatluminile s-au stinsmusafirii au plecatnoaptea se lasă receși acum încotro José?ce va fi cu tine?tu, cel fără numetu care râzi de ceilalțitu care scrii poezieiubești, te revolțice va fi José?Soție nu ainici partenern-ai afecțiunenu poți să beinu poți fumanici măcar să scuipie atât de frigziua nu vinetramvaiul nu vinerâsul nu vinenici utopiiletotul e … Citește mai mult

Carlos Drummond De Andrade – Supraviețuitorul

de

Lui Cyro dos Anjos.Imposibil să compui un poem în acest stadiu al evoluţiei umanităţii.Imposibil să scrii un poem – nici măcar un vers – de poezie adevărată.Cel din urmă trubadur a murit în 1914.Avea un nume de care nu-şi mai aduce aminte nimeni.Există maşini extrem de complicate pentru nevoile cele mai simple.Dacă vrei să fumezi … Citește mai mult

Carlos Drummond De Andrade – Să Te Trezești Să Trăiești

de

Cum să te trezești fără să suferi?Să o iei de la capăt, dar să eviți oribilul?Somnul mă transportaseîn acel regat lipsit de viațăiar eu stăteam nemișcat fără tragere de inimă.Cum să repeți, zi de zi,fabula neîncheiată,să suporți asemănarea dintre asprimealucrurilor de mâine și asprimea lucrurilor de azi?Cum m-aș putea feri de rănilepe care întâmplarea le … Citește mai mult

Carlos Drummond De Andrade – Eu Sufeream Când Ea-mi Spunea

de

Eu sufeream când ea-mi spunea: „Ce treabă ai cu pantalonii, dragule?”Victoria, Împărăteasa, domnea peste năravurile din lumea eianesteziată și folosea cuvinte nepublicabile.Perechile se tăvăleau – pe jos – în întunecimea de lemn din camera încuiată.Femeia tăcea mută și în momentul orgasmului. „Ce treabă ai…” Cum potniște buze de domnișoarăsă se miște, nerușinate, și să emită … Citește mai mult

Carlos Drummond De Andrade – Poem Patetic

de

Ce e gălăgia asta pe scară?E dragostea care sfârşeşte,e bărbatul care încuie acuma uşaspânzurându-se cu şnurul perdelei.Ce e gălăgia asta pe scară?E Guiomar care-şi acoperă ochii cu batistaşi-şi suflă nasul zgomotos,e luna liniştită pe tacâmuri şi vasecare sclipesc în bucătărie.Ce e gălăgia asta pe scară?E robinetul care picură într-una,e un om care plânge în liniştepovestind … Citește mai mult

Carlos Drummond De Andrade – Nu Te Omorî

de

Carlos, potolește-te, dragosteanu-i mai mult decât vezi:azi săruți, mâine nu mai săruțipoimâine-i duminicăiar luni nimeni nu știece-o să se mai întâmple.Degeaba încerci să-i reziștisau chiar să te sinucizi.Nu te omorî, oh nu te omorî,păstrează-te întreg pentrununțile despre care nimeni nu știecând vor veni,și dacă vor veni.Iubirea, Carlos, teluricul de tine,noaptea a trecut-o toată în tine,iar … Citește mai mult

Carlos Drummond De Andrade – La Un Absent

de

Am dreptate să o ratez,Am dreptate să vă acuz.A existat un pact implicit pe care l-ai încălcatși fără să-ți iei rămas bun ai plecat.Ai încălcat pactul.Ați detonat viața generală, acordul comun,să trăiască și să exploreze căile obscuritățiifără întârziere, fără consultare, fără provocarepână la limita frunzelor căzute în momentul căderii.Ați devansat timpul.Mâna ta a luat-o razna, … Citește mai mult

Carlos Drummond De Andrade – Copilăria

de

Tata încăleca și pornea la câmp.Mama rămânea acasă cu acul în mână.Frățiorul dormea.Copil singuratec, citeam sub arborele mangopovestea lui Robinson Crusoe,o lungă poveste ce nu se termina niciodată.În lumina albă a amiezii chema o vocecare dincolo, în casa sclavilor, învăța cântece de leagănfără să le uite vreodatăchema la cafea.Cafea mai neagră decât bătrâna guvernantă.Cafea gustoasă,cafea … Citește mai mult

Carlos Drummond De Andrade – Cercetare

de

Cum e corpul?Cum e corpul femeii?Unde începe; aici pe pământsau în podoaba părului ei, și unde coboară?Cum e piciorul ce urcă și până undeurcă el?De-l zărești doar pe fugă, îți face mai multrău în piept, iar pământul se zdruncină.Unii zic că femeile au părți superbepe care niciodată nu le arată. Moliciuni,rotunjimi. Cum fac ele când … Citește mai mult