Versuri corectate și adnotate
…Şi nu e prima dată când, la uşa mea, bat marii eufemişti să tălmăcească toate cele îndărătnicitehieratic pe vârful înalt al limbii, de unde nu se lasă rostite în nici un chip. Şi vin, escaladând, pânăla mine, cordonul ombilical al lumii – sfioasa ei facere…Poftiţi, domnilor, levitaţi! E ora când marile biografii se cer scrise. … Citește mai mult
Curg balele zeilor peste urbe. Nou-născuţii privesc depărtările vuind de credinţă. Până la capăt vor merge acei care vor ţine deschis ochiul speranţei.În acest ceas al zilei sângele nu mai are culoare.Virtutea este mestecată de inimi. Nici o scârnăvie mondenă nu-ţi mai măsoară adâncimea sufletului.În acest ceas al cărui nume nu-l ştim,o limpede melodie brăzdează … Citește mai mult
Motto: Mulți au pornit în largul lorși nu s-au mai întorsVin să mă viziteze.Îi aștept.Așa mi-au promis.Ce mai!, iau totul de la capăt.Muşc din măr și simt gust de raiși foșnet de Evă prin așternuturile lumii.Femeile acestor locuri recită versurile poeților nebuni și-apoi plâng.Femeile acestor locuri m-au găsit fără vinăși-au adâncit în coasta mea o … Citește mai mult
Din patrie se aude larma gândacilor: Lacheul își trage după sine chipul ― un țel mai îndepărtat decât nemurirea e povara cioplită în piatră.Bătrânul fluture leșină la vederea unei fete.Nimicnicia, în vârful picioarelor, pășește pe catifea în mai multe părți deodată. Adulterul stă tolănit la umbra candelei. Pantera visează lovitura de maestru. Nebun, arhitectul construiește … Citește mai mult
Cât am fost,cât n-am fost…?!stăpâni în tăria visărilor noastre, strângând cu ușa cuvintele și trăgând pe roată înțelesul lor blând, ca pe-o mărire de faptă a acestor milenii ițite din leacuri și spaime ridicate în cerul fericit al gurii, unde se fac și se desfac, rând pe rând, lumile ― părtașe, astăzi, la singurătatea noastră … Citește mai mult
Să calci ușor, Femeie! ―altminteri vei trezi în mine fericite cârduri de strămoși îndrăgostiți pe cheltuiala zeilor, și vor veni, și se vor semăna, aici, între noi, în chip de imnuri scrobite întru faima și lauda ta ― nepăsătoare plutire a lumii,tu, duhul meu îngâmfat de cafea..!
„Știți…”Și eu rostogoleam timpul de la o tâmplă la cealaltă tâmplă,de la alfa la omega, și înapoi,de dinspre lumea tocmai apusă spre lumea cealaltă, spre zorii promiși,în ritmul ispășitor al celor înalte, și-n tihna lor deasă.„Știți…”Și eu îmi aminteam despre atât de scurta copilărie a tatălui meu, Ioan,botezător și el, în felul lui ―botezător de … Citește mai mult
Pe strada mea a trecut Dumnezeusă numere toate cele ce se întâmplă o singură dată.Rămâi, am strigat,fii seva mea și clipa ce mă apasă!Și lumea, cu toate dramele lumii,s-a retras adânc în visul meu,ca într-o pasăre, căutându-i cerul și plumbul aripii,iar visul greu dădea să iasă de sub frunte.E atât de târziu…la streașina tăcerilor nu … Citește mai mult
Caut paradisul cu lumânarea…, și-o gură cu pasul trândav,truditoare în ocnele fericirii,mă învață limba locurilor izolate, cicatrizându-mi toate speranțele și repetând nimicul anapoda, în numele meu, până la foșnetul vieții, până în punctul zero al memoriei voastre, pe unde va trece, spre-ntinsa-i solitudine, însuși dumnezeu, arzând de pe cadavre toți solzii și spălându-vă, în linii … Citește mai mult
Spre alte lumi și spre alte vise alerg,să le deschid solemnitățile,să le împart destinele, vina, scrisorile de recomandare,să comit delicte romantice.Iată, deja a început hârjoana cu focul și ordaliile,iar eu îmi țin în lesă inimași încă mai aduc în discuție femeile tandre și zorii spumoși.Sigur că da! Cobor adânc în cuvinte,dau nume noi lucrurilor ițite … Citește mai mult