Un pândar pândea pe pod
Umbra regelui Irod
Care atârna comod
Deasupra unui eșafod.
Piața plină de norod
Ca fugită în exod
Asculta pe un rapsod
Surd și chior și cam schilod
Care le cânta nerod
Pasămite un prohod
Și bătea pe-un calapod
Nu se știe care cod,
Chiar în fața unui plod
Care țopăia prin glod,
Cu o plasă de năvod
Având un miriapod
Răsucit și incomod,
Ca și cum ar fi un nod
De la umbra lui Irod,
Dar cumva într-un alt mod
Fără sens și fără rod,
Și desigur că slobod!..
Ce zici, taică Hesiod
Înțelegi vreun episod?
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă haotică și lipsită de logică, populată de personaje bizare și evenimente inexplicabile. Mesajul central pare a fi o critică a lipsei de sens sau a absurdului existențial, sugerând o lume guvernată de incoerență și lipsă de rațiune.