poate o piesă de șah sau un pistol de fildeș • clanță de zâmbet
pentru infern • în fine, pentru nimeni • albastrul rege tolănit în
sania cu nisipul ocular • albastrul regicid amurgind cu dinții •
cuvântul strâmb ‒ nu necuvânt ‒ ci grebla știrbă a unui drum
de țară • țăranca violată din obișnuință ca un disc zgâriat •
falusul cu aripi îmbrățișându-și zborul fără chip • falusul
anonim cioplit de michelangelo în marmura uitării • ratat cu
premeditare pe-atâtea destrămări ce-și mai zic litere • sinucis
cu sania ‒ da, pierdut prin culoarele fiecărui fulg • tavanul cu
călcâiul negru ‒ și masca, ea, cu ipocrizia ei neprihănită • o
spunere ‒ un nicăieri de sensuri jupuite • un ieri mereu mai
nici • același ins • același ins de tablă tras la țintă cu
mitraliera reziduală a gunoiului
Sensul versurilor
Piesa explorează teme întunecate precum moartea, alienarea și deznădejdea printr-o serie de imagini poetice și metaforice. Versurile sugerează o stare de melancolie profundă și o pierdere a sensului.