Termometru.
„Principalul e să nu ne pierdem mințile”,
Auzeam mereu
Și-mi imaginam mințile
Ca pe niște bobițe de mercur
Neastâmpărate, greu de stăpânit
Și gata mereu să se piardă,
Pe care mi-ar fi plăcut
Să le strâng la un loc
Într-o singură bulă strălucitoare,
Așa cum făcusem o dată
Când se spărsese termometrul,
Culegând în palmă
Sângele lui argintiu.
Adormisem atunci – țin minte –
Disperată de somn,
Strângând pumnul cu încăpățânare
Peste sâmburele viu,
În timp ce auzeam
Vorbele îngrijorate ale celor mai mari:
Să nu ne pierdem mințile..
Sensul versurilor
The poem reflects on childhood memories and the abstract concept of 'losing one's mind'. The speaker recalls a specific memory of a broken thermometer and the fascination with the mercury, connecting it to the adult warning of keeping one's sanity.