Noapte în fân,
Noapte în fân,
Stele și prune în crengi
Aș putea să rămân
Vieți și morți întregi.
În tăcerea bună
toarsă-ncet de-un greier
Exilat din lună
La mine în creier.
În miresme-amare
Uitate de mult
Recunoscătoare
Aș sta să-l ascult.
Ca și cum eu însumi
Nu m-aș ști deplin;
Vrăjită de plânsu-mi
Ca de-un cânt străin.
Ca și cum pe mine
Nu m-aș înțelege.
Aș putea rămâne
Vieți și morți întrege.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de nostalgie și introspecție într-un cadru natural liniștit. Vorbitorul reflectă asupra trecerii timpului și a conexiunii sale cu natura, simțindu-se vrăjit de amintiri și emoții profunde.