Primulele de pe câmpie
N-au vraja florilor târzii
Ca printre visuri să-și prefie
Tristeți bogate-n înțeles.
Un bun rămas va fi ades
Mai viu ca dulcea întâlnire.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra frumuseții efemere a florilor de câmpie și asupra melancoliei asociate cu trecerea timpului. Sugerează că despărțirile pot fi uneori mai intense și memorabile decât întâlnirile dulci.