În fiecare pasăre dormea un munte.
Din fiecare mână şarpele sfânt
mânca sare. Şi-n fiecare uliţă din port
un bătrân episcop punea-ntrebări unui copac.
Gol, goluţ era vinul şi aproape de fluviu,
jelite, savanele dispărute
din timpul când întâlniseră zăpada.
Nu era pic de foc, şi vrăjitorul
şi-a luat nevastă, -atunci, oraşu-n flăcări.
Sensul versurilor
Piesa explorează o lume onirică și simbolică, unde elemente naturale și religioase se întrepătrund. Sugerează un ciclu al vieții și al transformării, marcat de evenimente neașteptate și de o atmosferă mistică.