Călcăm peste frunzele veștede,
Ca peste zilele noastre
Trecute,
La fel de veștede
Și mute.
Doar freamătul vântului
Ni le readuce în amintire,
Cu licoarea sfârșită
Din vechile
Potire.
Ascult zilele de ieri,
Gândesc la cele ce vin,
Voi avea mai puține toamne,
Mai puține primăveri,
Nu atât de triste
Și veștede ca ieri.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a amintirilor care se estompează, asemeni frunzelor veștede. Naratorul contemplă trecutul și viitorul, exprimând o dorință pentru mai puține momente triste.