Trece-vor graiurile universului
Se va stinge-n țărâna seara
Pământului. Lămpile vor orbi
Și-n văzduh va amuți larma
Cucuvailor. Vulturii se vor retrage
În nevăzut și tăria vederii
Se va preface-n amurg. Toate
Se vor aduna în acea matcă
Ușoară de nimic din care
Smulse-au fost de Duh la începuturi.
Atunci te voi vedea pe Tine
Cum mă vezi și ne-om cunoaște
Îndeaproape cuvânt din cuvânt
Putere din putere. Dimineața fi-va,
Fi-vor ani fi-va și reveni-vor blânde
-N veșted vânt aprinsele tulburătoarele zări
Ce ne hrăneau nădejdea altădată.
Pământ și cer vor trece ca o faclă
Din umbra sfântului mormânt
Ramâne-va lumina din văpaie
Ramâne-va uitarea din cuvânt
Ramâne-va iubirea iubitoare
Din sărăciile ce sunt.
Sensul versurilor
The song reflects on the ephemeral nature of the universe and earthly existence, suggesting that everything will eventually fade away. Despite this transience, there's an underlying sense of hope and a promise of spiritual reunion and enduring love beyond the material world. It speaks of a return to origins and the persistence of light, memory, and love even after the world as we know it passes.