Pe un gând isteric, agitat de-o toană,
Cum că nu suportă prafuri și polen,
Dintr-un vis, ușoară, se-așeză o pană.
– Fi-ți-ar să îți fie viața de arsen!
Nu știi că-s alergic? Ce-oi mai vrea și tu?
Să îmi faci strănutul nesfârșit refren?.
– Iartă-mă, nebune, nu vreau asta, nu!
Mă roteam prin cerul unui vis ciudat,
C-o iubire mare și … doar asta fu.
Gându-n gând, își zise:“O, te-ai excitat
Și-ai venit la mine, goală, fluturând
Și încinsă tare” … Trase-un strănutat.
Spre micuța pană. Pana lui de gând!.
Daniel Vișan-Dimitriu
(12 iun. 2020, Vol. “Dor de lele”)
Sensul versurilor
Piesa explorează un vis ciudat în care un gând alergic interacționează cu o pană, simbol al iubirii și al imaginației. Este o reflecție asupra complexității emoțiilor și a modului în care gândurile pot fi influențate de stări fizice și dorințe subconștiente.