A revenit frumoasa primăvară;
Copacii parcă-s ninși de-atâta floare;
Dorințe copilărești, renăscătoare,
Fac inimile noastre să tresară…
Iubire e în razele de soare,
Și farmec în a codrului fanfară,
Și visuri dulci în liniștea de seară:
În cer și pe pământ e sărbătoare.
Ascult, privesc, respir cu lăcomie,
Căci toată frumusețea asta-mi pare
Că niciodată n-are să mai fie!
Și-s fericit c-am fost o clipă-n stare
Să simt, în marea lumii simfonie,
A gândurilor mele întrupare.
Sensul versurilor
Sonetul celebrează revenirea primăverii și impactul emoțional profund pe care îl are asupra sufletului. Descrie bucuria și încântarea simțite în fața frumuseții naturii renăscute, precum și sentimentul efemer al acestor momente prețioase.