Pentru José Eulogio Garrido*.
Ca hieratici trubaduri, înlănțuiți,
însângerații plopi au adormit.
Pasc ierburi verzi sub soare amurgit
turme-n Betleem, pe dealuri line și cuminți.
Și-un vechi păstor, al celor de pe urmă
martiri ai luminării, -nfiorat,
în ochii săi pascali și-a adunat
stele neprihănite, într-o turmă.
Trudit ca un orfan el cade-ngenucheat
pe-al câmpul altar, șoptind îndoliat;
și ruginesc umbros tălăngi umile.
Albastru împletit subzistă în metal,
și-n el, cu-nvăluitele pupile,
își lasă urletul un câine pastoral.
Notă*
José Eulogio Garrido Espinoza (Huancabamba, noiembrie1888 – Trujillo, 22 iulie 1967) a fost un scriitor, profesor universitar și jurnalist peruvian, precum și un pasionat de folclor.
Bajo los álamos.
Para José Eulogio Garrido.
Cual hieráticos bardos prisioneros,
los álamos de sangre se han dormido.
Rumian arias de yerba al sol caído,
las greyes de Belén en los oteros.
El anciano pastor, a los postreros
martirios de la luz, estremecido,
en sus pascuales ojos ha cogido
una casta manada de luceros.
Labrado en orfandad baja al instante
con rumores de entierro, al campo orante;
y se otoñan de sombra las esquilas.
Supervive el azul urdido en hierro,
y en él, amortajadas las pupilas,
traza su aullido pastoral un perro.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj melancolic, cu plopi însângerați și un păstor bătrân care adună stele în ochi. Sugerează o meditație asupra morții și a spiritualității într-un cadru natural izolat.