Mihai Eminescu – Sara Pe Deal

Sara pe deal
Buciumul sună cu jale
Turmele urc’
Stelele scânteie-n cale
Apele plâng
Clar izvorând în fântâne
Sub un salcâm
Sub un salcâm
Dragă m-aștepți tu pe mine (bis).

Luna pe cer
Treace-așa sfântă și clară
Ochii tăi mari
Caută-n frunza cea rară
Stele nasc
Umeri spre bolta senină
Pieptul de dor
Pieptul de dor
Fruntea de gânduri ți-e plină (bis).

Nourii curg
Razea lor șiruri despică
Streșine vechi
Casele-n lună ridică
Scârțaie-n vânt
Cumpăna de la fântâna
Valea-i în fum
Valea-i în fum
Fluiere murmură-n stână (bis).

Și osteniți
Oameni cu coasa-n spinare
Vin de la câmp
Toaca răsună mai tare
Clopotul vechi
Umple cu glasul lui sara
Sufletul meu
Sufletul meu
Arde-n iubire ca para (bis).

Ah, în curând
Satul în vale-amuțește
Ah, în curând
Pasul spre tine grăbește
Lângă salcâm
Sta-vom noi noaptea întreagă
Ore întregi
Ore întregi
Spune-ți-voi cât îmi ești dragă (bis).

Ne-om răzima
Capetele-unul de altul
Și surâzând
Vom adormi sub înaltul
Vechiul salcâm.
Astfel de noapte bogată
Cine pe ea
N-ar da viața lui toată!

Sensul versurilor

The poem depicts a serene and melancholic landscape where the speaker anticipates a meeting with their beloved. It expresses a deep longing and a desire to share a night filled with love and intimacy under the old willow tree.

Lasă un comentariu