Tantalic auzu-mi setos
ascultă cum tot se distilă
în urna lui molcom duios
răsunet, un șipot mieros
din buzele-ți, faguri de milă.
Sting torțele-mi, prejmetu-i orb
și-n crug ca de noapte deplină
ce-o-mpăcură zboruri de corb,
filtrată în porii mei sorb
a gloriei tale lumină.
Mă-nsingur supus numai ție
și urma-ți sărut aiurind.
Ca schimnicul în sihăstrie
suprema-nsorire zărind,
cum înger aș sta îngenunchind
cu suflet pios o vecie
în vis să te ador, să cuprind
nestinsa din mine avuție!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o adorație profundă și o supunere totală față de o entitate superioară. Naratorul se izolează și se dedică contemplării și adorării, aspirând la o conexiune spirituală eternă.