Galbene văpăi de soare
Peste deal acum se scurg,
Și-n noptateca răcoare
Peste sat se-nalță fumul,
Codrii-alene cântă-n drumul
Vântului de-amurg.
În curând o să s-aline
Truda chinului de azi.
Vei privi prin zări senine
Stelele, sclipind mărunte,
Cum încet de peste munte,
Ies de printre brazi.
Ca și ieri rotundă luna
O să iasă-acum-acum,
Steag de aur pe cununa
Dealului, privind în luncă
Plopii doinitori ce-aruncă
Umbre peste drum.
Coasa va dormi și sapa
Va tăcea cântarea-n grâu.
Și-o s-auzi ca-n vis cum apa
Pe sub iaz se mai frământă,
Și privighetori cum cântă
Dincolo de râu.
Noaptea-ntreagă-o să-și murmure
Apele povestea lor—
Și ieșind de prin pădure,
Căprioarele pe creste
Vor căta prin văi de este
Pace la izvor.
Și va fi! De sus, va face
Dătătorul de vieți
Parte tuturor de pace.
Și-o să-ți uiți și tu mâhnirea,
Suflete, -așteptând ivirea
Albei dimineți.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scena idilica de la sfarsitul zilei, cand natura se linisteste si aduce pace sufleteasca. Sugereaza ca, in ciuda greutatilor, exista intotdeauna speranta si alinare in frumusetea naturii si in promisiunea unei noi dimineti.