Etajele visului parcurse de-ascensor
ce, fără larmă, -n sus și-n jos se plimbă:
start lin, o scurtă hală, un ușor
tresalt când pasagerii se-ntreschimbă.
Lentoare-ntr-o pastilă ce, solubilă,
străadâncește fuga-nspre niciunde,
aceea care-ascunde
dorința insolubilă.
de a rămâne-n locul unde-aleea-și
lucește, -n soare, boabele de rouă –
și, mai ales, de-a nu alege între două
inimi potrivnice, durerea cărora-i aceeași.
Sensul versurilor
Piesa explorează stările onirice și indecizia. Naratorul descrie o călătorie printr-un vis, reflectând asupra dorinței de a rămâne într-un loc ideal și dificultatea de a alege între opțiuni conflictuale, ambele aducând suferință.