Versuri corectate și adnotate
Îi spune visla o poveste fără sens,ca un crâmpeidintr-un ocheancu sticle colorate sparte,un fel de real interzissau un condensdin tot ce-am petrecut printre ai mei,cu toţii figuranţi pe un ecran,apropiaţi, ce la trezire sunt deja departe,ca într-un soi de paradispierduţi, lăsându-mă cu mintea plină de idei.. Vis i se spuneşi la ce-ai dorisă se-mplinească,ceva mai … Citește mai mult
Vând vise, oameni buni!Vând vise! Nu ocoliți..Patru la legătură.Se potrivesc oricui,sunt unisex.Priviți-le!Orice mărime am,pentru-orice vârstă.Nu țin la preț,poftiți!Aproape noi,doar desfăcute sunt,au fost probate mai întâi de mineși garantez cu starea mea de binecum că e zbor,plutire, griuri fine,că simți altfel..să fii convins!Poftește!Încearcă numaisă le tragi pe tine.Încântător.. ehei!..Ce gesturi și ce șoaptă..Imagine halucinantă,cu ritm de … Citește mai mult
Etajele visului parcurse de-ascensorce, fără larmă, -n sus și-n jos se plimbă:start lin, o scurtă hală, un ușortresalt când pasagerii se-ntreschimbă.Lentoare-ntr-o pastilă ce, solubilă,străadâncește fuga-nspre niciunde,aceea care-ascundedorința insolubilă.de a rămâne-n locul unde-aleea-șilucește, -n soare, boabele de rouă –și, mai ales, de-a nu alege între douăinimi potrivnice, durerea cărora-i aceeași.
Luna evadează furioasă din noriși împroșcă bucătăria cu stropi de lapte galben-verzuiîn rotundul piuliței tresare duh de sunete vechidin pâlnia râșniței de macrestul icrelor vegetale curge lent spre neantîn spațiul dintre sticlele înșiruite pe raftadie hipocampi și treptatse dilată ochi cu pupile ceroaseumbra cuțitului se lungeștepică pe luciul de mercur îndoliatperle roșii de pe carnea … Citește mai mult
Triptic oniric.I.Dacă ocolim dealul n-o să ne mai peseCă avem mari datorii la florărese:Florăresele funerare de lângă cenotaf.Cum mai viscolesc anceștrii prefăcuți în prafPrin lumina arămie închisă litru cu litru,Dar mai întâi să terminăm cu problema liberului arbitruȘi pe urmă să rămânem acolo unde ședem,Sub coroanele de crizanteme crem,Sub inscripțiile de culori violenteÎncremenite arbitrar pe … Citește mai mult
Realitate.(mic poem oniric).1. Biserica.Era ca sculptată din osBiserica cea fără pronaosInsulă tulbure șlefuită-n jadCu scene din mult încercatul Țaringrad,Cu părinți în alb pe creneluriȘi preplumuri purpurii de femeluri,Cu arcași pteromorfi și bombarde,La răscrucea a trei bulevarde.Tufe din plante necunoscuteDădeau roată bisericii, pe sub volute,În acea parte de oraș, se-nțelege,Când o vreme matinală trimetea etern adieri … Citește mai mult
Negru se sparge infinitul între țipăt și neant –Apoi răspunsurile se aștern în claviaturi de întrebări senine •Când furtuna întrebării se înseninează –Deși rămâne furtună –Devine o furtună senină •Atunci adevărul parcă s-ar povesti –Întrebări suspendate – străbătute de infinit •Nu răspunsuri –Ci gravități din ce în ce mai profunde ale întrebării •Adâncimile se scormonesc … Citește mai mult