Iarăși luceafărul în toamnă
Își zbate-amăgitorul foc,
Iar păsările se îndeamnă
După-nsoriri s-o ia din loc.
Cu bucurie dulce-amară
Presimte inima dureri
Și-n noapte sângeră arțarul
Viața iubind fără puteri.
7 septembrie 1891
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de melancolie și nostalgie odată cu venirea toamnei. Natura este personificată, iar inima resimte un amestec de bucurie și durere în fața trecerii timpului și a iubirii.