Râuri gemene fecioare,
Vă primim de la izvoare.
Curgeţi, ape moi şi line,
Curgeţi fără de-ncetare,
În văpaia lunii pline,
Dintr-o zare într-altă zare.
Limpezi cum le-am cunoscut,
Şapte văi au străbătut,
Şapte neamuri le-au băut,
Pline ca şi la-nceput.
Argeşul şi Oltul meu,
Vă păzeşte Dumnezeu.
Din adânc cine vă mână,
Ce stăpân sau ce stăpână?.
Fiţi beteala pe vecie-n
Fericita Românie.
12 Iunie 1966
Sensul versurilor
Piesa este o odă adusă râurilor Argeș și Olt, văzute ca simboluri ale purității și continuității neamului românesc. Versurile evocă frumusețea naturală a apelor și legătura lor spirituală cu istoria și identitatea României.