Se izbucnise piatra în praf şi pulberi fine
iar cerul se tăiase în două înspre jos
şi soarele din infinit spre infinime
răgea – umbros.
Salut, murim!.
În timpul ăsta scurt
cât eu te strig, cât tu mă strigi
şi încă ne mai răsucim,
atâta-ţi spun, atâta-mi zici:.
Salut, murim!.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de inevitabilitate a morții și de efemeritate a existenței. Vorbitorul acceptă sfârșitul, salutând moartea într-un mod resemnat, în timp ce reflectă asupra scurtului timp pe care îl au la dispoziție.
