Ce bunăvoință e a gândi
cum fluturele în zig-zag, fluturând.
Ce blândețe să ți se pară că ești;
ce dulceață mi se pare profesiunea de călău,
aproape la fel ca dulceața de a fi moral.
Am văzut.
Am uitat.
Sensul versurilor
Piesa explorează natura gândirii și a percepției, juxtapusă cu concepte de moralitate și uitare. Sugerează o contemplare asupra dualității experienței umane, oscilând între blândețe și o acceptare a unor aspecte mai întunecate ale existenței.