Am cunoscut femei cu semne rămase
dintr-o dragoste în care pieriseră toate cuvintele.
Ești aici, lângă mine, cum ar fi dintele
nenorocirii într-un serai de mătase.
Poate că dincolo de tine e moarte,
Oraș cu toate străzile triste
Se scutură frunzele-n vis, de aseară și ceasul
ceasul pleacă-mpleticindu-se-n ciubotele sparte.
Poros ciubăr de lapte zvârlit în fața porții
Aud cum cresc vâtuii, semințele și piatra
Și-așa solzos e cerul.. Acum se scoală-n vatra
de somn a catastrofei
(discret ca o lectură) pădurile și morții.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de pierdere și deziluzie într-o relație. Metaforele puternice sugerează o stare de melancolie profundă și acceptarea inevitabilității morții și a sfârșitului.