La Ecaterina Ghica.
Voce-auz, voce de pace,
Şi orice durere tace.
Eolian instrument,
Inima-mi vibră, tresare
Într-o mistică mişcare
În fericele-i turment.
Voce-auz, voce de pace,
Şi orice durere tace.
Când deşteaptă bucuria
Când dulce melanholia,
Când al îngerilor dor;
Când consolă haritatea,
Când aprinde pietatea,
Când acel divin amor.
S-aude voce de pace,
Şi orice durere tace.
Undele de melodie
Legănând sufletu-mbie
Către ţărmii celestini,
Şi aude întonare
D-o serafică cântare
Sărbătorilor divini.
Voce-auz, voce de pace,
Şi orice durere tace.
Eşti frumoasă, eşti senină,
O, cerulee lumină
Din cei ochi inspiratori,
Eşti divină, -ncântătoare,
O seraf-privighetoare,
Ce încânţi nemuritori.
Voce-auz, voce de pace,
Şi orice durere tace.
Sensul versurilor
Piesa este o odă adusă unei voci care aduce pace și liniște sufletească. Vocea este asociată cu frumusețea, divinitatea și inspirația, având un efect profund asupra ascultătorului.