Dac-al tău suflet sfânt te va mustra,
Jură-i, că-i orb, că-n tine Will a fost,
Căci știe, pofta mea poate intra;
Eu din iubire mi-am făcut un rost.
Și Will te satisface exemplar,
Toți te doresc, dar eu sunt plin de zel,
Un lucru este însă foarte clar,
Când intră mulți, nu mă remarc defel.
Și lasă-mă să trec neobservat,
Deși-ți dorești pe listă să fiu scris;
Dar dacă vrei s-o simți neapărat,
Dulceața e a ta, cum ți-am promis.
Tu numele meu mult să îl iubești,
Căci eu sunt Will și-ți dau tot ce-ți dorești.
Sensul versurilor
Sonetul explorează tema iubirii și a identității, folosind jocuri de cuvinte cu numele "Will". Vorbitorul își exprimă dorința de a fi iubit și acceptat, chiar dacă se simte nesemnificativ în comparație cu alții.